Nietzsche - Antichristul (cap. 62)

Termin aici si imi rostesc judecata. Osandesc Crestinismul, ridic impotriva Bisericii crestine cea mai groaznica dintre invinuiri pe care nicicand n-a rostit-o vreun invinuitor. Ea e cea mai mare coruptie ce se poate imagina, ea a avut vointa ultimei coruptii cu putinta de inchipuit. Biserica crestina nu cruta nicaieri stricaciunea sa, ea a facut din orice valoare o nevaloare, din fiecare adevar, o minciuna; din fiecare integritate, o josnicie sufleteasca. Indrazneasca-se sa mi se vorbeasca despre binefacerile ei "umanitare". A suprima o mizerie, era potrivnic celui mai adanc utilitarism al ei, ea vietui din mizerii ea fauri mizerii pentru a se invesnici. Vermele pacatului de pilda: o mizerie cu care numai Biserica a imbogatit omenirea! "Egalitatea sufletelor inaintea lui Dumnezeu", aceasta falsitate, acest pretext al pizmelor celor mai josnice, acest explozibil al ideei, care sfarsi prin a dovedi Revolutie, idee moderna, principiu al degenerarii, oricarei asezari sociale - este dinamita crestina. Binefacerile "umanitare" ale crestinismului! A face din humanitas o contrazicere, o arta a spurcarii, o scarba, un dispret al tuturor instinctelor bune si drepte. Iata binefacerile crestinismului!... Parazitismul ca practica a Bisericii, band cu idealul ei de anemie si sfintenie, sangele, dragostea, speranta vietii, crucea, semn de unire pentru uneltirea cea mai subterana din cate au fost vreodata - uneltire impotriva sanatatii, a frumusetii, a dreptatii, a vitejiei, a spiritului, frumusetea sufletului, impotriva vietii insasi...

Vreau sa inscriu pe toate zidurile aceasta invinuire vesnica impotriva crestinismului, pretutindeni unde sunt ziduri - am niste litere care fac si pe orbi sa vada... Numesc crestinismul unica pacoste mare, singura mare stricaciune launtrica, unicul mare instinct al urii care nu gaseste mijloc de veninos, destul de subteran, indeajuns de mic - il numesc unica si nemuritoarea vestejire a omenirii...

Si se mai masoara timpul din ziua nefasta, care a fost inceputul acestei ursite - incepand din prima zi a crestinismului! De ce nu s-ar masura timpul incepand cu ultima lui zi? - Incepand de astazi. - Prefacerea tuturor valorilor!...